”Clujul, care a împlinit anul acesta 700 de ani de existenţă urbană
merită celebrat nu doar prin istoria sa, clădirile şi instituţiile ce îi
fac faima, ci şi prin oamenii care prin activitatea şi demnitatea lor
constituie acel oraş viu, dus mai departe în sufletele celor ce-l
iubesc. Cum identitatea acestei urbe se aglutinează din câteva rădăcini, am
ales astăzi pe cea universitară şi pe unul din reprezentanţii săi,
Lector Dr. Mihai Cucerzan. Domnia sa îmbină cariera didactică de la
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară cu implicarea socială în viaţa oraşului.
Ce se întamplă la universitate şi în afara ei? Ce ar trebui să ştie cei ce nu vă cunosc?
Prin misiunea sa, Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară își propune formarea academică a specialiştilor în domeniile
fundamentale ale ştiinţelor vieţii, respectiv ştiinţelor agricole,
horticole şi silvice, a ştiinţelor inginereşti, de medicină veterinară
şi de ştiinţe ale naturii, prin promovarea studiilor de licenţă,
masterat sau doctorat, bazate pe dezvoltarea cunoaşterii, a cercetării
şi inovării. Întemeiată în 1869, instituția noastră a devenit în timp o
universitate recunoscută și apreciată la cel mai înalt nivel atât în
țară, cât și peste hotare, împletind armonios tradiția cu provocările
modernității. Am plăcerea de a activa în cadrul Departamentului de
Științe Economice, alături de un colectiv minunat în care se îmbină
fructuos tinerețea cu experiența. Oferta de studii a Departamentului
constă în trei programe la nivel de licență (Inginerie Economică în
Agricultură, Inginerie și Management în Alimentație Publică și
Agroturism, Inginerie și Management în Industria Turismului) care
urmăresc să pregătească specialiști în domeniul dezvoltării rurale,
alimentației publice şi turismului, respectiv în două programe de master
(Agribusiness și Economie Agroalimentară). Prin intermediul
disciplinelor pe care le coordonez îmi propun familiarizarea studenţilor
cu problemele de bază ale sociologiei în contextul viitoarei lor
integrări în viaţa socio-economică, respectiv formarea unei concepţii
cuprinzătoare asupra satului românesc contemporan, în condiţiile
modernizării întregii societăţi româneşti. Sunt încântat că am șansa de a
lucra alături de tineri și că pot contribui la formarea lor
intelectuală. O misiune foarte frumoasă, dar extrem de dificilă, pe care
încerc să o îndeplinesc cu responsabilitate și entuziasm.
Cei care nu vă cunosc de la universitate şi nu v-au fost
colegi de-a lungul anilor, v-au întîlnit cu prilejul unor iniţiative
locale. Care sunt locurile din Cluj de care va simţiţi cel mai legat?
Iubesc în mod deosebit acest oraș întrucât aici, într-o zi de toamnă,
am văzut lumina zilei. Deși îmi sunt dragi toate spațiile specifice
identității acestui oraș, printre locurile pe care le frecventez cu mare
plăcere sunt Grădina Botanică, Parcul Etnografic, Biblioteca Centrală
Universitară, Cetățuia, parcurile sau spațiile pline de farmec din
centrul istoric. Pentru mine, Clujul a fost, este și va fi locul pe
care îl consider ”acasă”. Îmi amintesc și acum cu câtă emoție, în
calitate de licean olimpic, am reprezentat urbea la fazele naționale ale
concursurilor de științe sociale. O misiune onorantă, însă dificilă
prin prisma performanțelor care se așteptau de la un reprezentant al
Clujului. Toate persoanele cu care am interacționat, atunci când auzeau
numele orașului nostru, aveau o reacție plină de admirație și respect.
Astfel am înțeles pentru prima dată modul în care este văzut Clujul în
țară. Cu timpul m-am familiarizat cu istoria sa, înțelegând fenomenele
și procesele sociale care au determinat realitățile prezentului: o
cetate în plină dezvoltare, ale cărei baze au fost puse în urmă cu peste
două milenii, și ale cărei cărămizi au fost zidite, alături de români,
și de către germani, maghiari, evrei sau alte naționalități.
Cunoscându-i inegalabilul tezaur, am încercat, în decursul timpului
lansarea unor diferite inițiative civice printre care refacerea
bisericuței din Parcul Hațieganu (proiect susținut și realizat de către
conducerea UBB Cluj), reabilitatea Cetățuii, înființarea și reamenajarea
unor parcuri sau reabilitarea unor elemente de patrimoniu (statuia Sf.
Maria, Mihai Viteazul) etc. Veritabilă capitală spirituală a
Transilvaniei, Clujul de astăzi este un important centru universitar,
are economie înfloritoare, o deschidere internațională deosebită, o
activitate sportivă efervescentă și o viață culturală remarcabilă. Toate
aceste elemente m-au determinat, cu ani în urmă, să lansez online o
inițiativă care prinde contur: Cluj - Capitală Culturală Europeană.
Vă invit să evocaţi câteva întalniri fundamentale, care v-au marcat existenţa.
Pe tărâm spiritual sunt influențat de perspectivele teologiei și
filosofiei creștine. M-am marcat ”întâlnirile” cu scrierile unor nume de
referință precum Sfântul Augustin, Anselm de Canterbury, Francisc de
Assisi, Toma din Aquino, Pascal sau Kierkegaard. De asemenea, și-au pus
amprenta asupra mea operele unor filosofi din Grecia antică precum
Aristotel, Epictet sau Platon. Îmi plac și Confucius sau Lao Zi. Iar
dintre clujenii noștri, mi-a fost mereu aproape de suflet Lucian Blaga.
Nu pot omite faptul că am avut șansa de a fi în apropierea unor
personalități precum Nicolae Steinhardt, Mihai Drăgănescu sau Doina
Cornea. M-au impresionat și întâlnirile cu Octavian Gherman, fiu al
ctitorului Mănăstirii Rohia. De la dânsul am primit o lecție
fundamentală despre viață, prin intermediul relatărilor emoționante din
timpul războiului sau din îndelungata perioadă petrecută în pușcăriile
comuniste.
Ca ființe sociale, credeam că suntem mereu expuși șansei sau
pericolului de a avea ”întâlniri fundamentale” cu diferite persoane care
ne pot influența existența. Totuși, există o singură întâlnire
”fundamentală” - cea cu noi înșine, momentul regăsirii unei identități
și expresia asumării unui destin specific unei existențe efemere, dar cu
ecouri în eternitate...”