vineri, 22 aprilie 2011

Mesaj pascal

Mesaj pascal

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului. De Paşti celebrăm Învierea lui Iisus Christos, fiul lui Dumnezeu, întrucât potrivit Noului Testament, la trei zile după ce a murit crucificat, Iisus a înviat. Acesta reprezintă un moment crucial în istoria celor două milenii creştine, un moment care a determinat exponenţial mesajul creştin şi implicit istoria umanităţii. Fără certitudinea unui Christos înviat, creştinismul nu ar fi existat iar Iisus rămânea un admirabil spirit erudit, lipsit însă de consistenţă divină. Implicit, fără un Christos înviat, mesajul acestuia era o cale, nu „Calea, Adevărul şi Viaţa”, credinţa noastră nu o certitudine, ci o alternativă zadarnică, iar existenţa noastră ar fi lipsită de sens, un fruct al hazardului.

În scurta perioadă premergătoare Învierii, regăsim primirea triumfală a lui Iisus în Ierusalim (prin care mulţimea saluta sosirea în Oraşul Păcii a celui pe care credeau că îi va conduce în lupta pentru libertate şi independenţă politică), invidia liderilor religioşi şi a cărturarilor, trădarea şi vânzarea pe 30 de arginţi făcută de un apropiat, judecarea şi batjocorirea, lepădarea lui Petru, crucificarea şi moartea lui Iisus. Toate acestea sub auspiciile tăcerii celor care au cunoscut adevărul dar nu au avut curajul să îl rostească pentru a nu se pune rău cu gloata, autorităţile sau formatorii de opinie. Unde au fost cei vindecaţi sau binecuvântaţi de cuvintele Sale? De pretutindeni nu s-a auzit decât o dureroasă şi laşă tăcere. Cât de bine se păstrează şi în zilele noastre acest fenomen… La final, prin Înviere, asistăm la victoria Binelui asupra Răului.

Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach. Pentru prima dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 î.Chr. În aceast timp, după o lungă perioadă de robie, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Moise. Cu ocazia plecării din Egipt, când au celebrat pentru prima dată Paştele, evreii trebuiau sacrifice un miel, sângele acestuia oferind garanţia prin care credincioşii dădeau de înţeles că au respectat mesajul Creatorului. În ceea ce priveşte creştinii, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu evreii, de data aceasta nu prin Moise, ci prin Fiul Său, Iisus. Legământul cel nou nu mai este adresat doar evreilor, ci întregii umanităţi, tuturor popoarelor care vor să primească mesajul lui Iisus Christos.

În aceste zile întreaga comunitate creştină îşi primeneşte trupul şi sufletul pentru a primi cum se cuvine Învierea Fiului lui Dumnezeu, Cel care ne-a dat o viaţă al cărei sens este acela de a iubi şi de a sluji Adevărului, Luminii şi Binelui. Cu ocazia acestei Sfinte Sărbători a Învierii vă dorim să găsiţi calea spre fericire şi să păşiţi în lumina Binelui având un Paşte fericit şi binecuvântat!

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Nu va temeti!


La 6 ani de la dispariţia Papei Ioan Paul II, mesajul său rămâne actual:

Nu vă temeţi!”


Cu aceste cuvinte şi-a inceput, in toamna anului 1978, Papa Ioan-Paul al II-lea activitatea de Episcop al Romei şi suveran al statului Vatican.


Aceste cuvinte ("nu vă temeţi") sunt, în fond, o continuare explicită şi actualizată, a îndemnului christic: “Îndrăzniţi, Eu am învins lumea!”. Ele au o valoare universal valabilă dar şi una particulară, în raport cu momentul istoric in care au fost rostite. Desigur, noul Papă s-a adresat tuturor (urbi et orbi – cetăţii şi lumii), însă cu adresă directă şi eficientă la omenirea oprimată politic şi religios. Cei care şi-au însuşit atunci mesajul papal – precum si cei care l-au asimilat ulterior au fost oamenii care vor schimba faţa lumii la sfârşitul secolului XX.

Karol Josef Wojtyla, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea s-a născut în Polonia la Wadovice, la 18 mai 1920. Viaţa sa, desfaşurată într-o perioadă istorică dramatică, marcată îndeosebi de cel de-al doilea război mondial şi de opresiunea exercitată de totalitarismul comunist ateu din estul Europei a fost o luptă şi o încercare continuă, o succesiune de tragedii în familie (moartea timpurie a mamei, tatălui şi fratelui), formarea ca intelectual şi ca teolog, cariera preoţească şi didactică, bolile, accidentele, atentatul. Între “altele” a fost arhiepiscop de Cracovia (din 1964), iar din 1967 Cardinal şi profesor de etică la Universitatea Catolică din Lublin.

La 16 octombrie 1978 este ales de către Conclavul Cardinalilor Papă, al 264-lea în lunga istorie a papilor inaugurată de catre Sfântul Petru la Roma. Pontificatul său, al primului papă slav din istorie, a avut o semnificaţie deosebită prin actualitatea de relansare a mesajului creştin în lume, punându-şi prin această activitate amprenta asupra schimbărilor politice din ultimele decenii ale secolului XX şi având în centrul lor prăbuşirea comunismului. Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov afirma că “fără acest Papă nu se poate înţelege ce s-a întâmplat în Europa la sfârşitul anilor optzeci”.

Ioan-Paul al II-lea a fost cel mai activ Papă din istorie; după ce a contribuit la prăbuşirea totalitarismului, apară cu aceeaşi forţă drepturile omului, combate excesele capitalismului, arătând că înfrângerea comunismului nu justifică dominaţia necontrolată a capitalului asupra oamenilor şi popoarelor, se opune războaielor din Golf, din fosta Yugoslavie sau din Irak. Responsabil şi curajos recunoaşte că au fost şi momente întunecate în istoria Bisericii (Inchiziţia, anti-semitismul), momente pentru care îşi cere iertare în numele Bisericii. A fost primul Papă care vizitează o ţară majoritar ortodoxă (România, mai 1999), sau primul Papă care a vizitat o sinagogă sau moschee. A fost prin excelenţă un Papă misionar, prezenţa şi cuvântul său electrizând mulţimile imense de participanţi. Ioan-Paul al II-lea şi-a exercitat influenţa binefăcătoare şi în afara Bisericii; a vizitat Cuba comunistă; i-a numit fraţi pe musulmani şi pe evrei, a depus o scrisoare la Zidul Plângerii din Ierusalim în care a cerut iertare pentru excesele făcute faţă de evrei. S-a opus cu fermitate regimurilor fundamentaliste: “a folosi religia ca pretext pentru nedreptate şi violenţă e un abuz îngrozitor şi trebuie condamnat de către toţi cei ce cred cu adevărat în Dumnezeu.“

Papa Ioan-Paul al II-lea a fost chemat de către Domnul său la 2 aprilie 2005, însă roadele activităţii sale nu vor fi uitate niciodată. Acesta este un nou motiv pentru a ne reaminti aprecierea lui Al. Soljenitin: “ alegerea lui Karol Wojtyla ca Papa este singurul lucru bun care s-a intâmplat omenirii în secolul XX”. Deşi a aparţinut Bisericii Catolice şi lumii creştine, prin mesajul său de iubire, iertare şi pace el a aparţinut, şi aparţine tuturor. Nu întâmplător milioanele de pelerini prezenţi la funerariile sale au cerut sanctificarea sa imediată. În acest sens, Papa Ioan Paul II va fi beatificat pe data de 1 mai 2011. Iar unul dintre argumentele sanctificării sale ar fi tocmai eficienţa mesajului său christianic de iubire, unitate şi pace.

Cu acest prilej, repetăm propunerea adresată oficialităţilor locale de a demara o dezbatere publică cu scopul de oferi Parcului Central din Cluj-Napoca numele acestei personalităţi marcante a lumii contemporane.

Faceți căutări pe acest blog