Interviu Cluj Manifest

”Clujul, care a împlinit anul acesta 700 de ani de existenţă urbană merită celebrat nu doar prin istoria sa, clădirile şi instituţiile ce îi fac faima, ci şi prin oamenii care prin activitatea şi demnitatea lor constituie acel oraş viu, dus mai departe în sufletele celor ce-l iubesc. Cum identitatea acestei urbe se aglutinează din câteva rădăcini, am ales astăzi pe cea universitară şi pe unul din reprezentanţii săi, Lector Dr. Mihai Cucerzan. Domnia sa îmbină cariera didactică de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară cu implicarea socială în viaţa oraşului.

Ce se întamplă la universitate şi în afara ei? Ce ar trebui să ştie cei ce nu vă cunosc?

Prin misiunea sa, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară își propune formarea academică a specialiştilor în domeniile fundamentale ale ştiinţelor vieţii, respectiv ştiinţelor agricole, horticole şi silvice, a ştiinţelor inginereşti, de medicină veterinară şi de ştiinţe ale naturii, prin promovarea studiilor de licenţă, masterat sau doctorat, bazate pe dezvoltarea cunoaşterii, a cercetării şi inovării. Întemeiată în 1869, instituția noastră a devenit în timp o universitate recunoscută și apreciată la cel mai înalt nivel atât în țară, cât și peste hotare, împletind armonios tradiția cu provocările modernității. Am plăcerea de a activa în cadrul Departamentului de Științe Economice, alături de un colectiv minunat în care se îmbină fructuos tinerețea cu experiența.  Oferta de studii a Departamentului  constă în trei programe la nivel de licență (Inginerie Economică în Agricultură, Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism,  Inginerie și Management în Industria Turismului) care urmăresc să pregătească specialiști în domeniul dezvoltării rurale, alimentației publice şi turismului, respectiv în două programe de master (Agribusiness și Economie Agroalimentară).  Prin intermediul disciplinelor pe care le coordonez îmi propun familiarizarea studenţilor cu problemele de bază ale sociologiei în contextul viitoarei lor integrări în viaţa socio-economică, respectiv formarea unei concepţii cuprinzătoare asupra satului românesc contemporan, în condiţiile modernizării întregii societăţi româneşti. Sunt încântat că am șansa de a lucra alături de tineri și că pot contribui la formarea lor intelectuală. O misiune foarte frumoasă, dar extrem de dificilă, pe care încerc să o îndeplinesc cu responsabilitate și entuziasm.

Cei care nu vă cunosc de la universitate şi nu v-au fost colegi de-a lungul anilor, v-au întîlnit cu prilejul unor iniţiative locale. Care sunt locurile din Cluj de care va simţiţi cel mai legat?

Iubesc în mod deosebit acest oraș întrucât aici, într-o zi de toamnă, am văzut lumina zilei. Deși îmi sunt dragi toate spațiile specifice identității acestui oraș, printre locurile pe care le frecventez cu mare plăcere sunt Grădina Botanică, Parcul Etnografic, Biblioteca Centrală Universitară, Cetățuia, parcurile sau spațiile pline de farmec din centrul istoric.  Pentru mine, Clujul a fost, este și va fi locul pe care îl consider ”acasă”.  Îmi amintesc și acum cu câtă emoție, în calitate de licean olimpic, am reprezentat urbea la fazele naționale ale concursurilor de științe sociale. O misiune onorantă, însă dificilă prin prisma performanțelor care se așteptau de la un reprezentant al Clujului. Toate persoanele cu care am interacționat, atunci când auzeau numele orașului nostru, aveau o reacție plină de admirație și respect. Astfel am înțeles pentru prima dată modul în care este văzut Clujul în țară. Cu timpul m-am familiarizat cu istoria sa, înțelegând fenomenele și procesele sociale care au determinat realitățile prezentului: o cetate în plină dezvoltare, ale cărei baze au fost puse în urmă cu peste două milenii, și ale cărei cărămizi au fost zidite, alături de români, și de către germani, maghiari, evrei sau alte naționalități. Cunoscându-i inegalabilul tezaur, am încercat, în decursul timpului lansarea unor diferite inițiative civice printre care refacerea bisericuței din Parcul Hațieganu (proiect susținut și realizat de către conducerea UBB Cluj), reabilitatea Cetățuii, înființarea și reamenajarea unor parcuri sau reabilitarea unor elemente de patrimoniu (statuia Sf. Maria, Mihai Viteazul) etc. Veritabilă capitală spirituală a Transilvaniei, Clujul de astăzi este un important  centru universitar, are economie înfloritoare, o deschidere internațională deosebită, o activitate sportivă efervescentă și o viață culturală remarcabilă. Toate aceste elemente m-au determinat, cu ani în urmă, să lansez online o inițiativă care prinde contur: Cluj - Capitală Culturală Europeană.

Vă invit să evocaţi câteva întalniri fundamentale, care v-au marcat existenţa.

Pe tărâm spiritual sunt influențat de perspectivele teologiei și filosofiei creștine. M-am marcat ”întâlnirile” cu scrierile unor nume de referință precum Sfântul Augustin, Anselm de Canterbury,  Francisc de Assisi, Toma din Aquino, Pascal sau  Kierkegaard. De asemenea, și-au pus amprenta asupra mea operele unor filosofi din Grecia antică precum Aristotel, Epictet sau Platon. Îmi plac și Confucius sau Lao Zi. Iar dintre clujenii noștri, mi-a fost mereu aproape de suflet Lucian Blaga. Nu pot omite faptul că am avut șansa de a fi în apropierea unor personalități precum Nicolae Steinhardt, Mihai Drăgănescu sau Doina Cornea. M-au impresionat și întâlnirile cu Octavian Gherman, fiu al ctitorului Mănăstirii Rohia. De la dânsul am primit o lecție fundamentală despre viață, prin intermediul relatărilor emoționante din timpul războiului sau din îndelungata perioadă petrecută în pușcăriile comuniste.

Ca ființe sociale, credeam că suntem mereu expuși șansei sau pericolului de a avea ”întâlniri fundamentale” cu diferite persoane care ne pot influența existența. Totuși, există o singură întâlnire ”fundamentală” - cea cu noi înșine, momentul regăsirii unei identități și expresia asumării unui destin specific unei existențe efemere, dar cu ecouri în eternitate...”

Mulțumiri cordiale doamnei Alice Valeria Micu pentru realizarea acestui interviu!
http://www.clujmanifest.ro/cultural/clujul-oamenilor-oamenii-clujului-cu-mihai-cucerzan/