Un top 10 al oraselor din Romania intr-o perspectiva personala

luni, 6 septembrie 2010

Sociologia la USAMV

Este o axiomă - şi mai mult - un truism, atât în psihologie şi pedagogie cât şi în sociologie, concepţia conform căreia formarea omului cuprinde, alături de formarea profesională, de specialitate, şi aceea umanistă, culturală şi morală. Formarea personalităţii umane nu se realizează spontan sau ca o implicaţie ori derivaţie a componentei profesionale, ci în cadrul unei activităţi calificate, de profil socio-uman. De asemenea este demonstrată, cu forţa imbatabilă a ştiinţei şi a vieţii practice, dependenţa în tot mai mare măsură a performanţei profesionale de calitatea socială, culturală şi morală a omului.
Care om, implicat în procesul educaţional, nu ştie că acest proces are două laturi inseparabile şi interdependente: instrucţia (transmiterea şi însuşirea de informaţie de specialitate şi de „cultură generală”) şi educaţia (formarea caracterului, a omului în integritatea personalităţii sale)? În condiţiile în care, după cum spuneam, edificarea omului ca om, cetăţean, intelectual şi specialist, necesită o acţiune multiplă, calificată şi permanentă, se impune, ca o necesitate sine qua non, o tot mai stăruitoare atenţie, alături de însuşirea profesiei, pregătirii culturale şi morale. În cadrul acesteia un rol fundamental îl are, între alte discipline socio-umane, filosofia (ca perspectivă de maximă esenţialitate în raporturile teoretice şi practice ale omului cu natura, societatea şi cu sine însuşi) sau sociologia (ca instrument determinant în înţelegerea fenomenelor sociale şi integrarea responsabilă a omului în societate).

Studiul sociologiei la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca poate fi încadrat în trei perioade. Prima perioadă, cea interbelică, îl are în centrul atenției pe Mihai Șerban (1887-1947). Personalitate de seamă a mediului academic clujean, înalt demnitar al statului român, cu studii deopotrivă economice și agronomice, Mihai Șerban a fost un energic militant pentru dezvoltarea învățământului agronomic clujean și național, atât din calitatea sa de rector cât și din aceea de demnitar. Principalele sale contribuții sunt reprezentate de către ridicarea învățământului agronomic din România la nivel universitar, similarizarea sistemului educațional agricol cu cel regăsit la nivel european și dezvoltarea «Academiei de Înalte Studii Agronomice Cluj». Mihai Șerban a fost un susținător al interdisciplinarității, pledând pentru îmbinarea studiului mai multor științe care au ca obiect de studiu ruralul – economia, agronomia și sociologia. A pledat pentru dezvoltarea agronomiei sociale, știință care are la bază ideea că agricultura nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru ridicarea materială și emanciparea culturală a populației. În a doua perioadă, aceea postbelică, remarcăm activitatea Mariei Olah, care a coordonat, în condițiile specifice timpurilor, un curs de sociologie rurală. Tot în respectiva perioadă au fost întreprinse și unele cercetări sociologice de teren printre care amintim un studiu privind forțele de producție în agricultura județului Cluj. Ultima perioadă, aceea post-decembristă (din 1990 și până în prezent), consemnează activitatea profesorului Eugen S. Cucerzan și a subsemnatului. În cadrul specializărilor «Inginerie și management în alimentație publică și agroturism» respectiv «Inginerie economică în agricultură» cursurile de sociologie generală și sociologiei rurală au un caracter obligatoriu (în cadrul altor specializări au un caracter opțional sau facultativ) au fost redactate numeroase lucrări de licență cu caracter sociologic, metodele de cercetare în sociologie sunt utilizate frecvent atât la nivel de licență (prin realizarea unor cercetări concrete în decursul semestrului și în perioada de practică sociologică) cât și în tezele de doctorat. Tematica cursurilor de sociologie își propune familiarizarea studenților cu problematica de bază a sociologiei precum și cu metodologia specifică acestei discipline. Alături de activitatea didactică și științifică titularii disciplinelor de sociologie au realizat diverse studii sociologice de amploare care vizau atât diferite realități atât ale ruralului românesc (dezvoltarea socio-economică în mediul rural din Regiunea de Nord-Vest, studii de caz în localitățile Tureni, Rohia, Feleacu, profilul celor care au muncit în străinătate - la nivelul ruralului județului Sălaj, cât și anumite probleme interne ale universității - profilul candidaților, opinia profesorilor și a studenților privind desfășurarea actului educațional din universitate, precum și studii privind activitatea și contribuțiile științifice ale unor predecesori clujeni – Mihai Șerban, George Em. Marica etc).

Trăim, se spune, una din cele mai mai grave crize ale ultimelor decenii. „Cauzele”, investigate de către specialişti, ni se spune că sunt de ordin economic. Se pierde însă din vedere existenţa reală a unei crize morale a societăţii preocupate excesiv de prosperitatea materială şi prea puţin, sau deloc, de aceea spirituală. Cel mai înalt scop trebuiue să fie prosperitatea spirituală, pe baza bunăstării materiale care nu trebuie să fie un obiectiv în sine ci un mijloc sau un instrument necesar atingerii dezvoltării spirituale. Acesta este mesajul unor discipline precum sociologia, iar acest mesaj trebuie transmis tinerei generaţii şi adoptat de către ea.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Cluj-Napoca, my city!

Poveste de Craciun

The tour of Romania in three minutes !

Romanian Anthem, Landscapes and Personalities!

Vis de copil, Autograf

Transilvania

Arhivă blog